Coeficienții de opțiuni grecești

coeficienții de opțiuni grecești

Sunteți pe pagina 1din 14 Căutați în document Există două modele de evaluare a opţiunilor: modelul Black - Scholes şi modelul binomial.

Coeficientul Delta si coeficientul Delta Hedge

Cele doua tipuri de modele se bazează pe raţionamente de arbitraj şi hedging şi pornesc de la premisa că piaţa nu permite operaţiuni de arbitraj. Modelul care le poarta numele se bazeaza pe o ecuatie diferentiala, ecuatie ce este satisfacuta de pretul oricarui produs financiar derivat. Ei au rezolvat aceasta ecuatie si au gasit o solutie analitica pentru o optiune Call de tip european.

Хейл пожал плечами и направился к буфету.

Pentru aceasta formula, cunoscuta ca formula lui Black-Scholes, cei doi au fost rasplatiti cu premiul Nobel pentru economie in Faimoasa ecuatie, scrisa in a fost intampinata cu reticenta in mediile financiare, de altfel ea a fost publicata abia in anuldar s-a dovedit a fi una din cele mai importante instrumente folosite in evaluarea produselor financiare.

Termenul W este cunoscut ca miscare Browniana sau proces Wiener şi este o variabilă aleatoare care sintetizează toate elementele pieţei.

coeficienții de opțiuni grecești

De subliniat faptul că toate ipotezele de mai sus pot fi relaxate ajungându-se la modele mai apropiate de realitate. Valoarea unei opţiuni reprezintă prima plătită la semnarea contractului sau preţul la care ea se tranzacţionează pe piaţă la un moment ulterior emiterii.

Rho Coeficientii de sensibilitate asociati optiunilor sunt identificati prin asocierea unei litere grecesti acestora de unde si numele de Option Greeks. Cea mai importanta variabila in determinarea pozitilor de protectie este de departe Delta. Aceasta valoare este importanta in modelele de evaluare a optiunilor cum de exemplu este modelul Black-Scholes. Coeficientul Delta si coeficientul Delta Hedge Delta este o masura a sensibilitatii primei unei optiuni la modificarea cu o unitate a pretului activului de referinta. Delta este o masura a expunerii la fluctuatiile pretului activului de referinta si de aceea este foarte importanta.

Putem scrie valoarea unei opţiuni ca: V S, t ; σ coeficienții de opțiuni grecești, µ ; ET ; r. Mărimea Δ se presupune a fi constantă pe un înterval mic de timp.

coeficienții de opțiuni grecești

În consecinţă putem clasifica termenii din partea dreapta în felul următor: termeni deterministici, cei care au în componenţă pe dt şi termeni cu caracter aleator, termenii ce conţin dS. Acest termen stochastic reprezintă riscul investiţiei făcute în portofoliul nostru. Vom alege pe Δ ca fiind: 2.

coeficienții de opțiuni grecești

Acesta este un exemplu clasic de hedging. Întrucât, conform ipotezelor făcute, piaţa nu permite oportunităţi de arbitraj, variaţia valorii portofoliului dată de formula 2. Dacă partea dreaptă a ecuaţiei 2.

Încărcat de

Pe de altă parte, dacă partea dreaptă a ecuaţiei 2. În fiecare caz am obţine profit fără risc ceea ce contrazice ipoteza noastră legată de absenţa posibilităţilor de arbitraj. Înlocuind 2.

coeficienții de opțiuni grecești

Găsirea unei soluţii unice depinde de impunerea unor aşa numite condiţii finale şi condiţii pe frontieră. În cazul în care avem o opţiune Call, ecuaţiei 2. Presupunem că coeficienții de opțiuni grecești de bază primeşte constant D0. În încheierea acestui paragraf vom analiza indicatorii de sensibilitate ai valorii unei opţiuni.

Există două modele de evaluare a opţiunilor

Din punct de vedere matematic senzitivitatea unei funcţii este cuantificată de valoarea derivatei funcţiei respective. Conform tradiţiei indicatorii de senzitivitate sunt notaţi cu litere greceşti.

coeficienții de opțiuni grecești

Cel mai important indicator este DELTA- Δ şi reprezintă sensibilitatea valorii unei opţiuni la variaţia cursului suport. Pentru aprecierea riscului asumat de investitor, este mai relevantă utilizarea coeficientului GAMA- Γ.

Acesta măsoară sensibilitatea coeficientului delta la o variaţie unitară a activului suport şi este derivata a doua a preţului opţiunii în raport cu preţul acţiunii: Acest coeficient creşte pe măsură ce se apropie scadenţa opţiunii. Dacă coeficientul Δ se asociază cu viteza de reacţie a preţului opţiunii la variaţiile de curs ale acţiunii, coeficientul Γ se asociază cu acceleraţia.

Informații document

Cunoaşterea acestei acceleraţii permite să se ajusteze riscul portofoliului şi să se vadă dacă poziţia acestui risc se apropie de coeficienții de opțiuni grecești. Sensibilitatea valorii opţiunii în funcţie de ceilalţi factori se analizează prin coeficienţii teta, vega, rho şi nabla. Coeficientul TETA- θ măsoară sensibilitatea preţului unei opţiuni la o variaţie a duratei: Cu cât se apropie scadenţa, coeficientul θ creşte iar valoarea în timp a opţiunii scade.

Coeficientul VEGA- v măsoară sensibilitatea preţului unei opţiuni la o variaţie a volatilităţii cursului activului suport : Cu cât opţiunea se apropie de scadenţăvega scade. Coeficienţii RHO-ρ şi NABLA- exprimă sensibilitatea preţului unei opţiuni în raport cu variaţia ratei de dobândă fără risc, respectiv cu variaţia preţului de exerciţiu: În continuare vom da valorile indicilor de sensibilitate pentru opţiuni CALL şi PUT în cazul în care activul suport generează dividend: 2.

coeficienții de opțiuni grecești

Din păcate realitatea pieţei contrazice acestă situaţie. În practică, volatilitatea nu este constantă, nu poate fi prezisă pentru perioade de timp mai mari decât câteva luni şi nici măcar nu poate fi observată direct. Din aceste motive, pare natural să prezentăm volatilitatea însăşi ca o variabilă aleatoare care satisface un proces stochastic.

Romanian Arabic Car Music Remix 2019 (Dantex)

În acest caz valoarea unei opţiuni este o funcţie de trei variabile, V Sσ, t şi deoarece avem două surse de risc trebuie să construim un portofoliu de acoperire care să conţină, pe lângă opţiune alte două componente.

Presupunem că deţinem un portofoliu constituit dintr-o opţiune a cărei valoare este V Sσto cantitate - δ de active suport şi un număr - Δ1 de opţiuni de valoare V1 Sσ, t.

Folosindu-se o tehnică similară cu cea din cazul clasic Black-Scholes se ajunge la următoarea ecuaţie ce caracterizează preţul unei opţiuni cu volatilitate stochastică: 2.

Mai multe despre acest subiect